Autostrăzile aduc românii acasă

După ani în care România și-a exportat muncitorii și meseriașii către șantierele Europei, marile proiecte de infrastructură încep să producă și fenomenul invers: tot mai mulți români plecați în străinătate aleg să se întoarcă pentru că găsesc din nou de lucru acasă. Boomul investițional din infrastructură are astfel un efect prea puțin discutat, dar vizibil direct în economia resursei umane.

Această revenire are însă o condiție esențială: continuitatea. Constructorii trebuie să aibă proiecte, băncile să continue să-i finanțeze, iar statul să-și păstreze credibilitatea de bun platnic. Un stat care plătește predictibil face contractele bancabile, iar contractele bancabile permit achiziția de utilaje, angajarea de personal și, în final, readucerea forței de muncă din diaspora.

Exemplele concrete nu lipsesc: un mecanic de utilaj de foraj întâlnit pe Autostrada Moldovei revenise deja să lucreze în România, în timp ce familia sa rămăsese în Italia, urmând să testeze dacă dezvoltarea economică de acasă e suficient de solidă pentru o întoarcere definitivă. Transformarea se vede și în relația cu finanțatorii: dacă în 2020 constructorii căutau băncile, astăzi băncile stau la ușa constructorilor, semn că ministerul și companiile au fost serioase față de piață. Respectarea termenelor de plată, precum cele 60 de zile, a devenit literă de lege și un pilon al predictibilității.

În aceeași logică intră și filosofia privind contractele: rezilierea nu este mereu o victorie, ci poate însemna ani pierduți cu relicitări. De aceea, soluțiile flexibile care mențin contractul în viață sunt preferate, atât timp cât finalizarea lucrării rămâne mai eficientă decât ruperea. Autostrada Sibiu–Făgăraș este un studiu de caz relevant: toți cei 67 de kilometri, împărțiți în patru loturi, sunt executați de un singur constructor, cu avantajele și riscurile aferente, ținta rămasă fiind circulația pe tronsonul Boița–Făgăraș în 2028.

Următoarea provocare nu mai este absorbția fondurilor, ci competiția pentru bani. După actualul ciclu european, finanțarea se va muta tot mai mult către Connecting Europe Facility, inclusiv componenta de mobilitate militară, unde România va concura cu toate statele europene, fără sume dedicate. Poziția de flanc est poate deveni un argument strategic, dar tranziția dintre programele de finanțare nu trebuie să lase șantierele fără resurse. #Infrastructura #Autostrazi #Diaspora #Constructii